Gust! Aceasta este emblema, este cuvântul care definește cel mai bine produsele tradiționale românești. O mușcătură și ești purtat într-o călătorie imaginară în timp, unde rețeta nu includea nicicum conservanți ori chimicale. În spatele acestei experiențe unice se află oameni. Se află muncă, multă muncă, din zori și până-n noapte, pasiune, pentru ca produsul, oricât de simplu ni s-ar părea să fie așa cum a fost moștenit el din moși-strămoși, și autoimpusul obiectiv de a-l preda urmașilor, de a-l duce mai departe nealterat, așa cum a fost scris într-o rețetă scrisă pe o bucată de hârtie înnegrită de timp.

De la simpla cultivare a pâmântului fără îngrăsăminte chimice, la miere adunată de albine de la flori depărtate de poluarea orașelor, lapte proaspăt, muls dimineața de la văcuțe ce trăiesc libere pe câmp, brânză făcută fără grabă și ținută la putină, ori cine știe ce mezel făcut doar din carne și…